Capidava, „cetatea de la cotitură” în limba geţilor, este una dintre cele mai vechi fortificaţii geto-dacice de pe cursul Dunării. Cetatea a fost construită chiar la cotul Dunării, loc care permitea comunicaţia între dacii din Dobrogea şi cei din Câmpia Munteană. Satul modern Capidava este amplasat pe o aşezare getică de tip La Tène din secolele V-II î.Hr.. De asemenea, la patru km sud de Capidava, pe platoul aflat la sud de Valea Zavalului se găsesc puternice urme geto-dacice datând din a doua epocă a fierului. Vasile Pârvan identifcă Capidava drept reşedinţă a regelui get Dapyx, conducător al unui trib sau uniuni de triburi getice situate în părţile centrale ale Dobrogei, având ca areal probabil zona localităţilor Capidava, Carsium, şi Ulmetum. Dio Cassius (Istorii Romane, LI, 26, 1-3) îl aminteşte pe Dapyx în legătură cu campaniile lui M. Licinus Crassus la Dunărea de Jos, îi dă titlul de rege şi situează stăpânirea acestuia undeva în partea centrală a Scythiei Minor. Intrând în conflict cu alt rege get, Rholes, client al Romei, este înfrânt în câmp deschis de trupele romane şi de cetele gete ale lui Rholes. Dapyx se refugiază în cetatea sa, însă aceasta este cucerita cu ajutorul unui trădător grec şi regele se sinucide.Romanii au apreciat avantajele strategice oferite de această poziţie de pe cursul apei şi au transformat-o într-o veritabilă fortăreaţă. Cetatea, poziţionată chiar la intersecţia drumurilor comerciale şi a rutelor fluviale, a fost unul dintre punctele principale din linia de apărare de pe cursul Dunării, dar şi o bază navală pentru ambarcaţiunile militare ale Imperiului Roman. Instalaţia portuară, staţie a flotei Classis Flavia Moesica, a cuprins un cheu jos, la apă, şi magazii şi alte anexe pe terasa imediat superioară. La Capidava au mai fost descoperite un edificiu de terme – băi publice – în afara zidurilor de incintă, spre sud-est. Cetatea apare în Tabula Peutingeriana, care ne ofera date exacte privind distanţele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distanţe coincid cu distanţele dintre localităţile actuale Hinog – Capidava şi Capidava – Hârşova. În verificarea tabulei vine descoperirea unui stâlp miliar în localitatea Seimenii Mici care dă distanţa de 18000 de paşi de la Axiopolis la Capidava adică 27 de km. Pe baza informaţiilor stratigrafice şi constructive s-a presupus că cetatea din secolul al III-lea avea un plan patrulater cu turnuri interioare şi patru porţi. Ceea ce poate fi vizitat astăzi sunt de fapt ruinele restaurate ale cetăţii refăcute la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, în epoca împăraţilor Diocleţian şi Constantin cel Mare.
*preluat de la www.danais.ro
