SANCTUARELE - CALENDARE

Prezentarea sanctuarelor de la Sarmizegetusa şi funcţionalitatea lor ca şi calendare se bazează pe cartea "Calendarul de la Sarmizegetusa Regia" scrisă de Ştefan Bobancu, Cornel Samoilă şi Emil Poenaru. Deşi majoritatea observatiilor se bazează pe această carte, s-au adus câteva mici modificări cu argumente de bun-simţ logic. Oricare opinie ar fi adevarată, câteva calcule pe baza sanctuarelor vor indica funcţionalităţi exacte şi originale ale acestor calendare. Pe lângă faptul că dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichităţii, acesta are o proprietate mai rar întâlnită: anul începe cu prima zi a primei săptămâni din an şi se termină în ultima zi a ultimei săptămâni din an.
În continuare se vor folosi următorii termeni: zi (24h), săptămână (o grupare de 6,7,8 zile), an (un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile), sensul de parcurgere al calendarelor este ales cel trigonometric (antiorar), lespede (paralelipiped), stâlp (paralelipiped cu latura bazei tangentă la cerc mai mică decât a lespedei sau un cilindru acoperit cu teracotă), calendar solar (calendarul urmăreşte evoluţia soarelui pe cer), anul tropic (365.242198).

SANCTUARUL MIC ROTUND - Micul sanctuar rotund este alcătuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt stâlpi. Cei 101 stâlpi sunt împărţiţi de cele 13 lespezi în 13 grupări cu următoarea ordine: 8 grupe de 8 stâlpi, 1 de 7 stâlpi, 3 de 8 stâlpi şi una de 6 stâlpi. Micul sanctuar rotund întruchipează un calendar solar:
-1 stâlp = 1 zi;
-1 lespede = 1 marcaj pentru o săptămână şi pentru un an;
-numărătoarea poate începe de lângă oricare lespede;
-un an se atinge prin 3 rotaţii complete + 8 săptămâni;
-se marchează anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns;
-se începe noul an de la stâlpul următor;
-se efectuează un ciclu de 13 ani (până se marchează toate lespezile);
-în acest interval anul dacic rămâne în urmă cu 1 zi faţă de anul tropic şi se aplică corecţia de o zi;
-din cauza celor 2 săptămâni de 6 şi 7 zile durata anilor fluctuează dând următoarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367;
-singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a ţine minte săptămânile impediment ce poate fi uşor înlăturat prin calcularea punctului unde se termină anul nou şi marcarea lui;
-structura simplă a calendarului îl indică ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND - Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absidă în interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alcătuit din 104 lespezi (de 45 de cm înălţime) lipite una de alta şi care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stâlpi (cu înălţimi între 120-135cm) despărţiţi în 30 de grupuri de câte 6 de 30 de lespezi (cu înălţimi între 55-65 cm). Al treilea cerc (C) la o distanţă considerabilă de primele două este format din 68 de stâlpi (cu înălţimea de 3m, acoperiţi cu teracotă şi dotati cu piroane ce aveau în capăt inele) aranjaţi în 4 grupuri despărţiţi de lespezi în urmatoarea ordine: 17 stâlpi - 4 lespezi - 18 stâlpi - 3 lespezi - 16 stâlpi - 4 lespezi - 17 stâlpi - 4 lespezi. Absida conţine 72 de blocuri: 68 de stâlpi (de diferite înălţimi a căror umbră proiectată pe sol se pare că ar forma o figură geometrică cu o anumită semnificaţie, concepţie care depinde de corectitudinea aprecierii înălţimii stâlpilor de către arheologi) împărţiţi în 2 grupe despărţiţi de câte 2 lespezi astfel: 13 stâlpi - 2 lespezi - 21 stâlpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C şi din absidă formează 2 axe perpendiculare. Pe direcţia celei orizontale în afara sanctuarului se afla pragul de acces un dreptunghi de 4x5 lepezi. Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar:
-1 stâlp din B şi C reprezintă o zi;
-numărătoarea poate începe de oriunde la B şi C dar puţin probabil (posibil să înceapă de la pragul-intrare);
-un an se atinge prin două rotatii ale cercului B;
-concomitent se parcurge şi cercul C la a cărui fiecare parcurgere se adaugă o zi la cercul B (se mută marcajul pe stâlpul dinainte) rezultând ani fluctuanţi de 365-366 de zile;
-corecţia este foarte bună pentru un ciclu de 13 ani;
-1 stâlp din absidă reprezintă un an, parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implicând corecţia de 7 zile eşalonat sau deodată;
-1 stâlp din cercul A = 1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicând corecţia de 2 zile deodată;
Funcţionarea de mai sus este uşor modificată faţă de cartea menţionată, în continuare se va încerca combaterea câtorva ipoteze ale autorilor de mai sus:
-1 stâlp de pe absidă = 1 săptămână din calendarul mic;
-calendarul mare se corecta anual;
Aceste ipoteze implică o folosire mult prea complicată prin corecţii în grup de 5-6 zile pe an, o parcurgere ciudată pe sectoare a cercului C, se impune legătura dintre sanctuare care este improbabilă sau măcar mult mai complicată.
-împărtirea calendarului în 3 segmente: vara (21 de săptămâni), toamna (13 săptămâni), iarna (13 săptămâni)
Să fi ignorat dacii anotimpul reînvierii naturii si a unui nou început pentru agricultură? Puţin probabil.
Construcţie mai complexă cu o destinaţie mai complexă probabil. Aceasta ar putea însemna că era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicată decât cel mic are avantajul unei corecţii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai uşoară a anumitor evenimente probabil a sărbătorilor religioase (care ar fi putut fi însemnate pe cercul C) oricum destinaţia era cert diferită faţă de cel mic, datorită săptămânilor.
Diferenţa de opinii, oricare ar fi ele, se referă doar la modul de folosire a sanctuarelor căci algebric calculele se leagă de anul tropic, arătând originalitatea calendarului dacic şi exactitatea lui surprinzătoare.

SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE - Unul pe terasa mai înaltă de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 şi unul de 4x13+7.
Ipoteza că şi acestea erau folosite la măsurarea timpului este puţin probabilă, deşi ultimul ar oferi calendarului dacic, în opinia autorilor de mai sus, la un interval de 2275 de ani dacici o diferenţă, practic nulă, faţă de anul tropic.
În combaterea teoriei de mai sus pot fi aduse următoarele argumente:
-sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani, metodă de care sanctuarul mare rotund ar avea nevoie;
-parcurgerea lui nu ar fi naturală;
-cât depre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi adăugaţi sanctuarului) este o modalitatea improbabilă prin care dacii să fi făcut un calendar mai bun;
-sanctuarul dreptunghiular în discuţie a fost construit înaintea celui rotund deci nu avea cum să-l completeze;
Acestea erau probabil sălaşe religioase sau educaţionale sau amândouă, despre care nu există nici o informaţie.

BIBLIOGRAFIE:
1. Bobancu Ştefan, Samoilă Cornel, Poenaru Emil - Calendarul de la Sarmizegetusa Regia
2. Daicoviciu Hadrian - Dacii

*articol preluat de pe www.dracones.ro