DACII/GEŢII VOR RENAŞTE !!!

Articole despre Daci/Geţi, Dacia/Geţia (Articles with Dacians/Getae, Dacia/Getia)

Despre mine

Fotografia mea
Constanta, Romania
OM dac/get mandru de stramosii lui ! (Proud Dacian OM); - studii: postuniversitare - masterat (master degree) Universitatea "Ovidius" Constanta; - hobby: muzica, tatuaje, istorie adevarata (music, tattoos, true history); Daca esti tolerant, tolereaza-mi intoleranta / If you are tolerant, tolerate my intolerance. "Prostul moare de grija altuia."

marți, 18 mai 2010

PESTE O MIE DE ANI DE INTERZICERE A DENUMIRILOR DAC/DACIA

Motto: “Si când propria ta viatã singur n-o stii pe de rost sã-si batã altii capul s-o pãtrunzã cum a fost?” Mihai Eminescu, Scrisoarea I

“Cât timp va exista în lume un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvatã.” Mircea Eliade


DESFIINTAREA MEMORIEI EXISTENTEI DACILOR A FOST INITIATÃ DE TIMPURIU - OSTILITATE PRIMARÃ

Ostilitatea romanilor fatã de formatiunile statale dacice din bazinul hidrografic al Dunãrii, din spatial carpato-balcano-danubiano-pontic, a început în momentul în care acestia au înteles cã, în timp ce dacii erau în mãsurã sã-si asigure, cu forte proprii, mijloacele de supravietuire din teritoriile pe care le ocupau, ei, romanii, erau obligati sã-si procure elementele de subzistentã prin jaf si cuceriri armate din zonele limitrofe.

Astfel, pe mãsurã ce romanii cuceresc pe rând Nordul Africii, Galia, Asia Micã, Egiptul etc., formatiunile dacice se coaguleazã într-un stat unitar, a cãrui mãrime creste semnificativ, pânã când, pe timpul lui Burebista, acesta acumuleazã puterea care-i permite sã fie considerat chiar arbitru al vietii politice de la Roma.

Poetul roman Horatius Quintus Flaccus (68-8 i.e.n.) releva într-una dintre “Satirele” sale, starea de spirit a romanilor si grija acestora fatã de pericolul care l-ar fi reprezentat dacii, care-si apãrau cu îndârjire teritoriul:
“Hai bunule,... ce-ai mai auzit despre daci?”

RÃZBOAIELE DACILOR CU ROMANII

Dupã începutul rãzboiului cu dacii, din anul 101, Traian face un efort exceptional sã pãtrundã spre inima Daciei si prin defileul Dunãrii la Cazane, croindu-si drum, sãpat în stâncã, pe peretele vertical de pe malul drept al fluviului, navigabilizând canalul Simplegade, Sip, de la Portile de Fier.
În acest fel, atacând pe douã fronturi, a reusit Traian, în anul 106, sã cucereascã Dacia, dar numai o treime din teritoriul sãu, care include minele de aur, de alte minerale si de sare, inclusiv cãile de acces.

Dominatia romanã în Dacia, din anul 106 pânã în anul 271, a întâmpinat o rezistentã permanentã din partea dacilor, care, dupã cum sintetizeazã Nicolae Iorga, s-a manifestat cu conflict armat, în 100 din totalul de 165 de ani.

ANARHIE MILITARÃ LA ROMA

În imperiul roman, între anii 235 si 284 e.n., se declanseazã o puternicã stare de “anarhie militarã” cu neîntrerupte rãzboaie civile, ceea ce face ca la conducerea statului sã se succedã peste 25 de împãrati si coîmpãrati, exact atunci când la granitele imperiului apar populatiile migratoare. În anul 238, se produce primul atac al dacilor, aliati cu carpii si cu gotii, la frontiera românã de la Dunãrea de jos.

ÎMPÃRATII ROMANI CONFIRMÃ EXISTENTA DACILOR

Spre sfârsitul perioadei de dominatie romanã, cinci împãrati, dupã rãzboaiele cu dacii rãzvrãtiti, si-au luat titlul aureolat de “Carpicus Maximus” si de “Dacicus Maximus”: Maximus Tracul în anul 236; Filip Arabul în anul 247; Decius în anul 249; Galenius în anul 257 si Aurelian în anul 273. Se demonstreazã astfel cã dacii, ca populatie în zonã, erau o prezentã reala, chiar si dupã încheierea perioadei de stãpânire romanã în Dacia.

DIN 253 e.n. ÎNCEPE PÃRÃSIREA DACIEI

În anul 253 e.n., ca urmare a pustiirilor repetate, începe un exod masiv al pãturilor înstãrite din provincial Dacia Traiana spre regiuni mai protejate si mai bine ferite de pericole, din imperiu.

În acelasi an, Gallenius (260-268), din 253 co-impãrat pe lângã Valerian (253-260), tatãl sãu, nu poate împiedica nici constituirea în Gallia, pentru 15 ani, a unui stat independent de Roma.

REGALIANUS REFACE DACIA LA 258 e.n.

Dorinta geto-dacilor de a se elibera de dominatia romanã s-a manifestat prin împãratul Regalianus (258-268), prezentat de cercetãtorii Ion Pachia Tatomirescu si Constantin Pascu-Tasbuga, citati de profesorul Augustin Deac. Regalianus, fiind din neamul geto-dacilor, dupã ce pe plan local a fost proclamat împãrat, fãrã sã ajungã la Roma, reuseste sã refacã o Dacie independentã cuprinzând teritorii dacice de pe ambele maluri ale Dunãrii, din amonte de Viena, din Boemia panã la Nistru si Bug.

În “Scriptores Historiae Augustae”, scrisã de Trebollio Pollio, se precizeazã “Regalianus... de neam dac... fiind chiar rudã cu însusi Decebal...”.

SUPLICIA DRYANTILLA, SOTIA SA, IMPUNE LA 270 RETRAGEREA ROMANILOR DIN DACIA

Desi Regalianus este înfrânt pe câmpul de luptã de Gallenius, în 268, regatul sãu dacic îsi continuã totusi existenta sub conducerea sotiei sale, Suplicia Dryantilla, (268-270) pânã în anul 270, an în care Aurelian este constrâns sã înceapã tratativele pentru retragerea din Dacia a unitãtilor armate romane. Dupã retragerea Aurelianã, din anii 271-175, imperiul roman se confruntã cu o puternicã ofensivã a rãspândirii noii religii crestine.

PERSECUTII ANTICRESTINE ÎN PERIOADA 303 - 313 e.n.

Edictul imperial din anul 303 condamna cu vehementã pe adeptii noului cult religios crestin, ceea ce conduce la un puternic val de persecutii din timpul domniei lui Diocletian (284 -305). [...] Documentele istorice înregistreazã un numãr deosebit de mare de martiri, în vechiul teritoriu dacic din Dobrogea, din dreapta Dunãrii, la Tomis (Constanta), Axiopolis (Cernavodã), Halmyris (Razelm), Dinogetia, Noviodunum (Isaccea), Durostorum (Silistra).

OFICIALIZAREA CRESTINISMULUI DE LA 313 e.n. CONSTANTIN CEL MARE LA BIZANT

Proclamarea, prin edictul imperial de la Mediolanum, Milano, din anul 313, a libertãtii de credintã si a egalitãtii în drepturi, pentru toti crestinii din imperiul roman, face ca persecutiile împotriva acestora sã înceteze.

În anul 325, Constantin cel Mare (324 - 337), protector al crestinismului, instalat la Bizant ca unic suveran al imperiului Roman, a convocat primul Conciliu Ecumenic, tinut la Niceea, undese pun bazele dogmatice, liturgice si canonice ale bisericii crestine.

Noua structurã organizatoricã ecleziasticã este baza viitorului ortodoxism, cu specificul propriu de conducere autocefalã a bisericii.

ROMA PIERDE DIN IMPORTANTÃ

Roma pierde din importantã, iar structura superioarã ecleziasticã, a vechii religii pãgâne, adoptã crestinismul sperând sã-si pãstreze totusi o anume notã de independentã.

În anul 330, noile reforme constitutionale fac ca senatele din Roma si din Constantinopol sã devinã simple consilii orãsenesti.

ALIANTA DACILOR CU GOTII

Gotii, rãzboinici instalati în teritoriul dacic de la nord de Dunãre, dupã ce s-au aliat cu dacii localnici au preluat conducerea ostilitãtilor militare împotriva imperiului roman de la sudul Dunãrii. Confruntarea l-a determinat pe împãratul Constantin cel Mare sã încheie cu acestia o pace, în anul 332, pentru o duratã de 30 de ani, în care conflictele armate înceteazã. Alianta dacilor cu gotii nu este bine vãzutã de Roma ecleziasticã.

RUPTURA DACILOR CU ROMA, MOTIVATÃ RELIGIOS

Perioada de dominatie romanã în Dacia de la nord de Dunãre si ultimele persecutii religioase de dupã anul 303, la care au fost supusi locuitorii din Dobrogea, din Scytia Minor, i-a îndepãrtat pe daci de Roma si i-a fãcut sã se apropie mai mult de noile structuri religioase de la Constantinopol.

OSTILITATE ÎN PLAN RELIGIOS

În plan religios, una dintre acuzele grave pe care Roma crestinã ecleziasticã le aduce celor de la Constantinopol este cã acestia, pe baza curentului “origenist”, ar fi adoptat câte ceva din elementele de dogma proprii religiei geto-dacilor. Ca exemplu Silviu N. Dragomir îl citeazã pe teologul alexandrin Origene, apologet crestin(185 - 254 e.n.), care, apãrându-si optiunile “împotriva lui Celus”, consemneazã: “Apoi, fiindcã noi crestinii cinstim pe cel prins si mort, el crede ca noi am fãcut la fel ca getii, care îl cinstesc pe Zamolxe...”.

Rezultã cã ostilitatea fatã de tot ce era de sorginte dacicã, chiar si cu privire la practicã religioasã, dãinuia mai de mult, de dinainte de oficializarea religiei crestine din 325.

PARALELE DACO-CRESTINE

Cu privire la paralela între religia zalmoxianã si religia crestinã Mircea Eliade remarcã concludent cã: “Nemurirea geticã devine nemurire crestinã...”.

Simion Mehedinti precizeaza cã strãmosii nostri autohtoni geto-daci au fost “pe jumãtate crestini înainte dea se fi ivit Hristos pe pãmânt”.

ROMA ECLEZIASTICÃ, CA PUTERE POLITICÃ

Nemaiavând acces la forta armatã, care acum era dirijatã din noua capitalã a imperiului, structura ecleziasticã de la Roma, de dupã anul 325, îsi consolideazã mai mult pozitia politicã, întelegând sã stãpâneascã prin religie, ceea ce pânã atunci rezolvaserã cu forta armelor. S-a încercat o apropiere si cu dacii de pe ambele maluri ale Dunãrii, dar dacii care adoptaserã crestinismul direct de la sursã, datoritã si pozitiei geografice mai apropiate de Constantinopol, au refuzat sã colaboreze cu trimisii Romei, în care au recunoscut atât pe reprezentantii militarilor pe care-i alungaserã cu cca. o jumãtate de veac în urmã, cât si pe continuatorii clericilor, care dirijaserã mãsurile de represiune a fratilor lor din dreapta Dunãrii, din Scytia Minor.

Refuzul dacilor de a colabora cu Roma înseamnã si refuzul cooperãrii economice, cãci aici în Dacia era principalul izvor de resurse alimentare si de subzistentã. Astfel Roma este împinsã spre mãsuri extreme.

IMPUNEREA INTERDICTIEI ASUPRA DENUMIRILOR DE DAC SI DE DACIA LA 362

Ca urmare, structura ecleziasticã dela Roma, refuzatã de daci, întelege sã-i pedepseascã pe acestia, interzicând cu strictete pânã si pronuntarea numelui de dac si de Dacia, începând din vremea împãratului Iulian Apostatul (361 - 363). Chiar si Traian este pus la index de bisericã, ca persecutor al crestinilor.


IULIAN APOSTATUL NU-I AGREEAZÃ PE DACI

Iulian Apostatul a fost primul care a înlocuit denumirea etnicã de geti cu cea falsificatã de goti, pe baza prezentei vremelnice, de moment, dar reale, a gotilor în zonã.

Împãratul Iulian Apostatul, desi de acord cu interdictia de utilizare a denumirilor de dac si de Dacia, si-a câstigat titulatura datoritã stãrii de conflict cu biserica, deoarece încercând sã renunte la crestinism, ia o serie de mãsuri anticrestine (a redeschis templele pãgâne si a dat un edict de tolerantã pentru pãgâni, donatisti si evrei), fapt care i-a adus cognomenul de “Apostata”. Mãsurile au fost revocate la moartea sa (363).

ISTORICII ANTICI INTERZISI PENTRU PASAJELE ÎN CARE SE REFERÃ LA DACI SI DACIA

Interdictia de utilizare a denumirilor de dac si de Dacia a presupus si a condus si la scoaterea din circulatie a scrierilor anterioare, cu referire la daci, situatie care a fãcut sã disparã din operele din antichitate peste 200 de referiri a numerosi autori greci si romani, dintre care cei mai importanti au fost: Ablaviu, Claudius, Aelianus, Lucius Ampelinus, Apianus, Caniniu, Arian, Aristotel, Cassiodorus, Dio Cassius Cocceianus, Cezar, Dio Crisostomos, Cicero, Clemens din Alexandria, Criton, Demostene, Dexipp, Dio din Prusia, Dionisiu din Alexandria, Diodor din Sicilia, Eusebius din Cesareea, Iosephus Flavius, Frontius, Galen, Hellanicos, Herodot, Hesychios din Alexandria, Hieronimus, Horatius, Iordanes, Iulian Apostatul, Lactantius, Titus Livius, Lucan, Lucian din Samosata, Ammisnus Marcellinus, Meandru, Trogus Pompeius, Pomponius Mela, Ovidiu, Platon, Pliniu cel Bãtrân, Plutarh, Prophyrios, Prosper, Ptolemeu, Rufinus, Sofocle, Solimus, Strabon, Suetoniu, Tacitus, Traian, Tucidide, Valerius Maximus, Vergilius, Xenophon.

EUTROPIUS, LA 364 e.n., ÎI OMITE PE DACI

Primul care aplicã aceastã interdictie este istoricul oficial al imperiului, Eutropius, care, la 364, spune cã “daci” nici nu mai existã, cã acestia au dispãrut din istorie când au fost cuceriti si învinsi de Traian.

EMINESCU – “RUGÃCIUNEA UNUI DAC”

Aflând de aceastã formã de persecutie, Eminescu scrie “Rugãciunea unui dac”, în anul 1879, în care redã miezul conflictului de la data când s-a hotãrât interdictia de a se mai folosi numele de Dacia si de daci. Cu alte cuvinte, de atunci, de cu peste 124 de ani în urmã, fatã de azi, Eminescu aflase de interdictia impusã în secolul IV în privinta utilizãrii denumirilor de dac si de Dacia. Cu înãbusita revoltã, din postura crestinului lovit, care se roagã pentru dusmanul sãu, el spune: “Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec/Pân-ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec/Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã/Sã binecuvânteze pe cel ce mã împila/Ca-n orice om din lume un dusman mi se naste/C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste/Si-acela dintre oameni devinã cel dintâi/Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune cãpãtâi/Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã/
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã/Si-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroana scumpã/Ce-o sã asmute câinii, ca inima-mi s-o rumpã/Spre ura si blesteme as vrea sã te înduplec/Sã simt ca de suflarea-ti, suflarea mea se curmã/Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã.”

ROMA – AUTORITATE CRESTINÃ SUPREMÃ

Roma ecleziasticã, mostenitoare a unei structuri organizatorice în care experienta din timpul vechii religii îsi spune cuvântul, se preocupã intens sã-si dobândeascã un anume grad de influentã si importantã fatã de Constantinopol.

Aceasta chiar reuseste, când în anul 375 episcopul de Roma obtine recunoasterea autoritãtii supreme în cadrul bisericii crestine, ca apoi în anul 380, prin edictul de la Thessalonic, structura ecleziasticã de la Roma, precursoare a catolicismului, sã se impunã ca religie de stat, adoptând principiul conducerii centralizate a bisericii.

În anul 391, are loc interzicerea tuturor cultelor pãgâne, iar crestinismul este decretat unica religie a imperiului.

DIVIZAREA IMPERIULUI ROMAN DE LA 395 e.n.

Totul se consolideazã ca “putere de stat si structurã ecleziasticã proprie”, din anul 395 când, dupã moartea împãratului Theodosius I, Imperiul Roman este divizat si atribuit spre conducere celor doi fii ai fostului împãrat: Flavius Arcadius, împãrat al Imperiului Roman de rãsãrit, având capitala la Constantinopol si structurã ecleziasticã precursoare ortodoxismului; Flavius Honorius, Împãrat al Imperiului Roman de apus, cu capitala la Ravenna, cu structura ecleziasticã precursoare a catolicismului.

PRIMATUL ONORIFIC AL PAPEI DE LA ROMA

În anul 451, la al patrulea Conciliu Ecumenic al bisericii crestine de la Calcidom, se proclamã egalitatea între Scaunul Episcopal din Constantinopol si cel din Roma, recunoscându-i-se Papei de la Roma primatul onorific, gratie vechimii Scaunului sãu, de când functiona clandestin în catacombele de la Roma. Dar faptul în sine a adâncit prãpastia dintre cele douã biserici, care acum se îndreaptã cu pasi siguri spre schisma ce va surveni în douã etape, una pe duratã mai scurta în secolul IX si alta definitivã, în secolul XI.

CÃDEREA IMPERIULUI ROMAN DE APUS

În 4 septembrie 476 e.n. cade imperiul roman de apus. Ultimul împãrat roman, Romulus Augustulus (475 - 476), este detronat de Odoacru, cãpetenia mercenarilor germanici, care trimite la Constantinopol insignele imperiale ale fostului Imperiu Roman de apus.

Interdictia de folosire a numelui de dac si de Dacia se mentine cu strictete.

IORDANES, SALVATOR AL INFORMATIILOR DESPRE DACI

În anul 551, Iordanes, folosind cheia get-got, preia importante date istorice despre geto-daci în lucrarea sa “Getica”, intitulatã si “Despre originea si faptele Getilor”.

În dorinta de a conserva date istorice condamnate la pieire, Iordanes, dupã ce ia cunostintã de Istoria Gotilor scrisã de Cassiodor (480 - 575 e.n.) în 12 volume, azi dispãrutã, pe care a lecturat-o, dupã spusele sale, în trei zile, adaugã la aceasta date din istoria geto-dacilor, despre a cãror pomenire stia cã existã interdictia impusã de Roma ecleziasticã.

Astfel, la istoria mai recentã a gotilor (sositi în 235 e.n.), el include date din multimilenara istorie a getilor, declarând: ”Am fãcut în expunere unele adaosuri potrivite, din istorici greci si latini, amestecând în cuprins, la mijloc si la sfârsit, multe pe care le-am socotit utile”. Desi intituleazã cartea “Getica”, el atribuie întreaga istorie prezentatã gotilor. Acea inversare de denumiri, get-got, a salvat de la cenzura vremii importantele informatii din opera lui Iordanes, care-i priveau pe daci si care astfel au fost preluate, menajate si pãstrate cu grijã de cei interesati, ca fiind mãrturii de istorie anticã a popoarelor germanice. Eroarea a fost înlãturatã în 1853 de Iacob C. Grimm.

HEINRICH PANTALEONIS, LA 1571, CONFIRMÃ SALVAREA INFORMATIILOR DESPRE DACI

Cãrturarul Heinrich Pantaleonis prezintã în “Cartea eroilor natiunii germane”, tipãritã la Basel, între anii 1562 si 1571, date istorice din “Getica” lui Iordanes si le conferã contemporaneitãtii. Dar, referindu-se de la Zamolxe, la Burebista si Deceneu, el evoca de fapt “eroi ai natiunii dacice”, informatii salvate astfel de crunta cenzurã a vremii impusã de structura ecleziasticã de la Roma.

PRIMA SCHISMÃ DE LA 863 e.n.

În anul 863 e.n., ca urmare a accentuãrii diferendelor dintre conducerile politico-religioase ale celor douã centre de influentã cu capitalele la Constantinopol si Roma, se produce prima schismã care dureazã patru ani (863 - 867 e.n.) si se încheie dupã îndepãrtarea din functie atât a conducerii politice (împãratul Mihai al III-lea, 842 – 867 e.n.), cât si a celei religioase (patriarhul Fotie), ale celor din Rãsãrit. Apusul era condus religios de Papa Nicolae I (857 - 867).

Ing. Dan Ioan Predoiu
*articol preluat din Dacia Magazin, octombrie 2004

15 comentarii:

  1. Pai tocmai Iacob C. Grimm si Heinrich Pantaleonis sunt sustinatorii identitatii get/got.

    RăspundețiȘtergere
  2. Arim, chiar daca ceea ce sustii tu(si nu numai tu) ar fi adevarat si gotii ar fi provenit din randul Dacilor, ei ar fi fost o mioritate, cu diferente pronuntate (in cam toate domeniile) fata de autohtonii geti/daci/valahi/rumani. Ceea ce nu prea ne ajuta in studiul istoriei nationale. Totusi, stim ca numarul gotilor a fost foarte mare iar daca spunem ca ei au fost de fapt geto-daci, atunci ar trebui sa presupunem ca aici a ramas (mai mult sau mai putin) un vid teritorial. Adica, exact cam ceea ce propovaduiesc "amicii" nostri de un pic mai la vest.
    ...
    Nu sunt istoric de meserie, poate ca tu ai citit mai mult in domeniu si eu zic tampenii, dar chiar sunt interesat sa stiu de ce esti un asa mare sustinator al acestui detaliu al istoriei dacilor, pe care eu il consider de importanta secundara.

    RăspundețiȘtergere
  3. Gresit au spus multi savanti ca incursiunile carpilor, costobocilor in Oltenia, si nu numai, au fost expeditii de jaf si cucerire.
    Acei savanti nu cunosc faptul ca talharii sunt lasi? nu cunosc ca niciodata nu ataca de 2 ori intr-un loc?
    Atunci daca erau talhari, de ce au atacat in repetate randuri linia de fortificatii romane din Oltenia, pana au distrus-o, fort cu fort!?
    Nu, ei incercau doar sa-si ajute fratii din sud, aflati sub ocupare romana, ei doar incercau sa-i alunge pe cotropitori.
    De fapt nici nu a existat o natie cu numele de goti, acest nume este unul artificial.
    Aceasta este mostra modului in care occidentul face istorie, furand istoria altora.
    Frumos spune Eliade, de fapt si istoria dacilor revine altora. Incredibil cata ura impotriva unui neam care incerca doar sa-si apere teritoriile!?
    Nu domnilor istorici, dacii sunt aici si vor mai fi mult timp!
    Foarte interesant articol!
    Eu vroiam sa te rog sa pui la legaturi blogul domnului Cuesdean, dar vad ca ai facut-o deja!

    Sa ai o zi buna!

    Ps:Poate il mai ajuti pe domnul Cuejdean cu niste bannere la cartile dumnealui; daca ai si tu banner facem schimb!

    RăspundețiȘtergere
  4. @ovimc: Mai nene, pai asta este istoria dacilor, asta furata, cum sa fie de o importanta secundara? :)
    "Să fie clar pentru toţi, că cei pe care antichitatea i-a numit cu o veneraţie aleasă Geţi, scriitorii i-au numit după aceea, printr-o înţelegere unanimă, Goţi. …grecii şi alte popoare au luat literele de la Geţi. La Herodot şi Diodor găsim opinii directe despre răspîndirea acestor litere." – Carolus Lundius
    Asta spunea suedezul Carolus Lundius! Este destul de clar?

    RăspundețiȘtergere
  5. Domnul Cuesdean are multe articole interesante si bine documentate. Daca gasesc autori ce merita atentie, ii pun degraba la blog-uri pe care le urmaresc. Cat despre bannere, nu e o problema sa le pun, doar ca de la inceput am decis sa nu fac pagina prea incarcata, pentru a iesi in evidenta textele...
    Tinem legatura!
    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  6. Bună Ziua !
    Domnului Corneliu DAC/GET mândru !
    ~
    adineauri, aflându-mă DIN NOU pe toateBlogurile.ro, am "alergat" ca disperatul ... în Grupul despre DACI, GEŢI ...
    m-am grăbit să văd CINE E !
    şi iată-mă, comentând !
    La tine !
    Nu am citit ÎNCĂ nimic, dar, am o rugăminte !
    Te rog, dacă vrei şi dacă poţi, (deşi, cei cu adevărat interesaţi ... pot "păstra" un link), încearcă să faci articole mai scurte.
    Adică, cel de mai sus, zic eu, se putea împărţi în "două".
    ...
    dar, am văzut articole şi mai mari !
    dacă o temă este "pe gustul" cititorului ... nu i se pare prea mare, dimpotrivă.
    eu mă gândeam STRICT la "timpul ... alocat lecturării !"
    ~
    Bine te-am găsit !
    ~
    Cornelius,

    RăspundețiȘtergere
  7. ...Corneliu, fara "s".
    Nu e neaparat necesar ca un articol sa fie citit tot deodata. Si o carte o poti citi in mai multe zile/luni. Importanta e ideea ce reiese din articolul/cartea respectiv/a.
    Multumesc pentru interes. Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  8. Importanta lucrului bine facut, nesuperficial, care sa cuprinda intreg argumentul pentru care ai postat ceva undeva, este mai valoroasa decat o stire de ziar. Nu poti spune tot ce vrei sa spui in cateva randuri si sa se si inteleaga ceea ce ai vrut sa transmiti. Asa ca desi la inceput am fost si eu deacord cu faptul ca aceste articole sunt prea lungi, mi-am dat seama ca acest blog nu e un ziar gen mica publicitate. Intrii, citesti articolul, iti aduci aminte de ceea ce crezi si-ai mai scris pe alte bloguri ( ca altfel te faci de cacat ) si comentezi, daca te tin balamalele.
    E usor sa fi superficial si sa lasi lucrurile sa decurga de la sine, e usor sa crezi ca un lucru conteaza mai putin decat celalalt, e ca si cum atunci cand ai cladi o casa in loc de cateva randuri bune de caramida ai pune doar pamant tasat.
    Fiecare zi trecuta conteaza, pentru ca pe ea s-au pus bazele celei de azi. Ne place cum e azi? Suntem multumiti de "vopseaua" de pe istoria neamului nostru ? Pai si atunci daca nu,( ca sunt unii care zic si da, fara sa gandeasca )nu cumva trebuie s-o luam indarat sa vedem unde si de ce s-a gresit, daca mai putem. E usor sa indrepti o greseala cu alta greseala. Si e tipic asta pentru poporul roamn si conducatorii lui "preamariti si intelepti" ( aia care n-au facut nici cat o ceapa degerata ). Asa ca scrie Corneliu, scrie tot ce crezi ca trebuie. Si vorba ta, suntem obligati s-o luam ca pe o carte si s-o citim in etape. Poate atunci vom si intelege ce trebuie sa intelegem si nu vom mai actiona sub impulsul momentului.

    RăspundețiȘtergere
  9. @munteanu:
    "mai nene": Fa si tu o comparatie intre goti si romani. Apoi fa una intre goti si saxoni.
    Apoi, daca o sa cauti, o sa afli ca poti gasi un dictionar got-german. Si chiar si unul got-roman. Si a naibii gota, sa vezi tu, seamana cica mai mult cu germana. Mult mai mult...
    Apoi, arta gotica, cica nu are mai nimic in comun cu arta populara romaneasca.
    Si apoi, cica gotii astia ar fi fost spaima Europei si si ar fi cucerit teritorii si si-ar fi facut state in toata Europei, in timp ce romanii au stat pe vatra lor, fara nici un strop de astfel de ambitii.
    Si nu stiu prin ce coincidenta, statele fondate de urmasii gotilor sunt catolice si numai romanii se incapataneaza sa fie ortodocsi.
    Dar probabil ca doar s-au vorbit intre ei sa le traga romanilor o tzeapa.
    Sau, poate ca in tara getilor i-au vazut romanii prima data pe goti si de aici sa vina confuzia asta de nume?
    Neah... e prea putin conspirationista teoria asta...
    Trebuie sa fie o conspiratie mondiala si atunci, cum spui si tu... si istoria spaniolilor si portughezilor si a nemtzilor, austriecilor si italienilor, tot istoria dacilor este.
    Iar noi, ca vrajnici urmasi ai getilor/goti, ar trebui sa le luam exemplul si sa emigram in statele mai sus mentionate.
    ...
    Destul... acest exercitiu de imaginatie deja m-a obosit.
    Nu spun ca nu se poate discuta despre mentionarile izvoarelor istoriei antice care uneori se refera la goti cu numele de geti, dar nu o sa accept axiomatic ca cei 2 sint acelasi popor. Pana la o proba contrarie zdrobitoare.
    ...
    Iar ca o nota personala: consider ca aceasta comparatie, pe noi, urmasii dacilor, ne dezonoreaza cumplit.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ovidiu, nu poti sa contesti ca Burebista a dus si razboaie de cucerire...Cat despre ortodoxism si catolicism sper ca stii de ce noi suntem ortodocsi...
    *Arhitectura gotica s-a dezvoltat dupa 1000-1100.
    *Cum iti explici ca gotii nu s-au batut cu dacii/getii? (Au fost "aliati" impotriva romanilor).
    *Nu se stie inca ce limba vorbeau dacii/getii...
    *De ce in izvoarele istoriei antice exista o gramada de "confuzii" in ceea ce priveste denumirile geti/goti?
    De ce ne-ar dezonora aceasta comparatie?

    RăspundețiȘtergere
  11. @Corneliu, lucrurile pe care le spui tu, pot fi, desigur discutate. Unele sunt adevarate si celelalte sunt intrebari pe care trebuie sa ni le punem pe buna dreptate.
    Precum sunt si cele expuse de mine.
    Ceea ce ma doare cel mai mult pe mine, este faptul ca aceste lucruri nu sunt discutate mai mult. Ca Academia Romana are oroare de dacologie si orice abordare a subiectului duce la reactii gen celebra isterie a lui Paleologu. Nici nu imi mai pot imagina in ce hal a ajuns Ministerul Culturii azi, cand a incaput pe mana UDMR.
    Astea sunt morile de vant cu care ne luptam, de fapt.

    Sigur, putem discuta, dar fara o legitimare a radacinilor dacice, acestea ma tem ca se vor pierde.

    Hai sa iti raspund si la intrebari:

    1. Burebista a unificat cel mai mare numar de triburi dacice, a fost conducatorul singurului stat european al acelor timpuri, in afara de Imperiul Roman. Lucru care l-a transformat automat intr-un fel de bau-bau pentru romani. Conform propagandei romane de la acea vreme, pericolul dacic era iminent. Nu cred nici in asta si nici in "incursiunile de jaf" ale dacilor asupra castrelor romane de la sud de Dunare.
    La fel a spus si Reichul despre Polonia in 1939, pentru justificarea agresiunii. Si daca ar fi castigat razboiul, asta ar fi ramas istoria oficiala. Asta este perspectiva din care trebuie citita, in general, istoria.

    2. Suntem ortodocsi, desigur, pentru ca aceasta este singura credinta care se pliaza pe spiritul mioritic. Suntem ortodocsi nu doar in religie ci sub toate aspectele. Asta este singurul subiect pe care nu inteleg de ce l-ai deschis, pentru ca raspunsul e chiar evident.

    3. Despre arhitectura: ai perfecta dreptate, s-a dezvoltat (nu a aparut) pe masura ce se incheia perioada migratiilor, dar nu in Tarile Romane.

    4. Simplu: E normal sa ii sprijini pe aia care se bat cu Imperiul Roman, de la care vrei sa iti recuceresti teritoriile pierdute. Dacii au facut un joc inteligent, sprijinind combatantul mai dezavantajat, pe principiul ca daca doi se bat, al treilea castiga.

    5.Asa este, nu stim ce limba vorbeau. Acesta chiar este un lucru cu care nu pot trai impacat. Daca as avea o foarte mare putere politica sau financiara, as dedica-o studiului arheologic pe aceasta tema.
    Dar, ca sa iti raspund la intrebarea care se subintelege: stim ce limba vorbeau gotii. Si aia nu este proto-romana, cum ar trebui sa fie limba daca. Este o indo-europeana din ramura germanica.
    Eu vorbesc germana si citind pasaje din Biblia lui Wulfila, constat ca inteleg aproape tot (desigur, facand analogie intre cuvintele din germana/gota).
    Daca dacii vorbeau gota... nu pot gasi o logica a transformarii acesteia in romana.

    6. Am mai discutat pe baza acestei confuzii. Parerea mea, este ca li se mai ziceau geti, pentru ca au intrat pentru prima data in contat cu civilizatia Imperiului in tara getilor.
    Iar, mai apoi, gotii nu au combatut aceasta confuzie, care ii onora. Ei erau niste migratori, venetici in Europa si aparuse confuzia conform careia ei erau urmasii singurului popor care isi crease un stat in Europa antica (in afara de greci si romani).

    7. Comparatia dintre geti si goti ne dezonoreaza. As putea raspunde si doar prin ce am scris la 6.
    Daca admitem ca ei sunt unul si acelasi popor si ca sunt stramosii nostri, rostul existentei noastre ca stat, dispare. Care sunt valorile care ne mai definesc pe noi ca popor?
    Eu credeam ca toleranta, pacifismul si statornicia. Cam astea le avem. Gotii, au si eu calitatile lor, atatea cate poate avea un cuceritor violent. Doar ca aceste calitati nu le avem si noi. Si atunci, intreb: noi ce mai avem? Care este rostul nostru in istorie, daca suntem niste goti-negoti?
    Eu totusi cred ca noi suntem de aici, nu suntem migratori/cuceritori. Putini se mai pot mandri cu asta in Europa. Poate doar bascii si partial albanezii.
    Gotii, care au haladuit prin toata Europa, au fost niste baieti printre multi altii.
    Si chiar daca originea lor ar fi de de aici, ei nu ne reprezinta. In cazul acesta trebuie sa ii consideram ca fiind niste paria care nu ne reprezinta.

    RăspundețiȘtergere
  12. Suntem ortodocsi si pentru ca nu am vrut sa mai depindem de Roma (Vatican)...
    Cat despre termenul "goti" si eu cred ca este inventat (de romani) pentru a-i trimite pe "geti" in obscuritate. In alta ordine de idei, nici eu nu m-as mandri daca m-as trage dintr-un neam de migratori/nomazi...

    RăspundețiȘtergere
  13. Corneliu, din pacate, iar te contrazic. Sa ii denigreze pe geti, as intelege. Puteau pur si simplu sa le zica gotilor "geti" si deja ar fi rezolvat problema. Dar sa ii trimita in obscuritate... ? Cu asta chiar ca m-ai naucit.
    Hai sa stabilim niste lucruri: pentru greci si romani, dacii au fost permanent un popor misterios, aproape mitic, deoarece erau foarte diferiti de acestia si greu de inteles. Cam in masura in care azi, Estul este diferit de Vest. Sunt convins ca atat Strabon, cat si Herodot precum si cei care au scris ulterior, de fapt nu aveau prea mult habar despre civilizatia daca, mergeau mult pe ghicite si in mare parte pe pareri si interpretari personale.
    Si oricum, au fost putini cei care au scris. Deci, daca ar fi vrut sa ii trimita in "obscuritate", puteau pur si simplu sa nu mai scrie despre ei, nu sa faca o conspiratie atat de elaborata ca cea pe care o presupui.
    Parerea mea.
    ...
    Despre religia romanilor: Catolicismul se potriveste Vestului, popoare mai razboinice, mai telurice, mai cu initiativa. Ortodoxia se potriveste mai mult popoarelor din Est, mai asezate si mai mistice.
    Din acest punct de vedere, ai dreptate... in conditiile astea, nu am fi vrut sa depindem de Roma. Doar cauzalitatea trebuie inversata in afirmatia ta.

    RăspundețiȘtergere
  14. Ovidiu, poti sa ma contrazici, dar nu ma convingi...nu dai argumente pertinente, asa ca raman la ideea mea din ceea ce am studiat, ca gotii sunt totuna cu getii. De unde au venit gotii? De ce au aceleasi zeitati si se mandresc cu aceiasi regi (ai dacilor)?
    Au disparut inexplicabil destule scrieri despre daci/geti/goti sau au fost cenzurate de romani. Asta este un fapt dovedit...
    Despre biserica nu mai vreau sa vorbesc, mai ales despre catolicism...

    RăspundețiȘtergere
  15. Nu tin neaparat sa te contrazic, nici sa te conving. Sunt argumente pro si contra si cred ca e mai intelept sa studiem fiecare dintre noi in continuare acest aspect.
    Pentru ca nu acesta este lucrul care doare acum. Lucrul care ar trebui sa ne uneasca este faptul ca istoria este falsificata, in sensul ca românii sunt prezentati ca un neam de corcituri... de exemplu, conform DEX-ului, noi nu avem aproape nimic autohton...
    Se intretine ideea ca noi suntem niste oameni de nimic, care nu meritam sa avem o ţară...
    Sper sa ma intelegi... ca gotii au fost un fel de geti, ca au plecat de aici...sau nu... chiar nu ma intereseaza asa de mult in momentul asta, cat ma intereseaza sa iasa la iveala faptul ca nu suntem bastarzii romanilor.
    Pana ce lucrul acesta nu se va intampla, tot ceea ce vom incerca sa cladim in tara asta va fi cladit pe nisip miscator. Pentru cine are ochi si urechi, este clar ca vocile care ne insulta originile si istoria sunt tot mai puternice.
    Sper sa ne unim, sa ne organizam si vocea noastra sa se auda in sfarsit.

    RăspundețiȘtergere