Povestea spiralelor de aur dacic descoperite în Sarmizegetusa Regia a început în anii 1990, când aşezarea ascunsă în Munţii Orăştiei, inclusă din 1998 pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, a devenit un „El Dorado” al vânătorilor de comori antice. Şi în secolelele trecute, vechea capitală a Daciei lui Decebal a fost scormonită de căutătorii de aur, însă niciodată cu atât de mult interes şi cu atât de mare ajutor - datorită tehnologiei, ca în ultimele două decenii. Bogăţia dacilor şi legendele acunzătorilor de comori a fost cunoscută încă din Antichitate. O legendă spune că Decebal şi-ar fi ascuns comoara în râul Sargeţia, identificat cu Streiul care curge nu departe de vechea capitală a Daciei. „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR - 1964). Localnicii povestesc, la rândul lor, despre nopţile în care „flăcările bat pe comori”, în munţi, la Sarmizegetusa. Omul care a descoperit zece brăţări Până la apariţia lor, informaţiile despre spiralele de aur ale dacilor au fost aproape inexistente. Primele mărturii despre descoperirea acestor tezaure au fost notate în dosarele anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Ele au apărut nu înainte de 8 decembrie 1999, când casa de licitaţii „Christie’s” din New York a scos la vânzare prima brăţară spiralică din aur, identificată drept o „brasardă masivă de aur greacă sau tracă”. Christie’s a estimat că o va vinde pentru cel puţin 100.000 de dolari, însă vânzarea a fost anulată, iar piesa a fost retrasă pentru totdeauna de "proprietarul anonim" al ei, din colecţia casei de licitaţii. La scurt timp, Florin Râmbetea, un localnic din Munţii Orăştiei, le declara anchetatorilor că, în dimineaţa zilei de 6 mai 2000, îndrumat de braconierii dotaţi cu detectoare de metale de ultimă generaţie, a săpat în apropiere de situl vechii fortăreţe a Sarmisegetuzei, în locul numit „sub Muchea Cetăţii”. S-a minunat când a descoperit bijuteriile a căror greutate totală depăşea zece kilograme, însă bucuria nu a durat mult timp. Comorile au fost împărţite de braconierii cărora le-a fost călăuză, iar el şi tatăl său s-au ales cu 30.000 de mărci, dar şi cu teama că dacă nu vor păstra secretul, vor fi ucişi. La câteva săptămâni după prima descoperire, căutătorii de comori s-au întors în Sarmizegetusa Regia şi au scos la iveală, de sub două lespezi de piatră din zona Căprăreaţa, alte cinci spirale de aur. Veştile despre comorile din aur, cu forme ciudate, s-au răspândit cu repeziciune în lumea interlopă din Deva, iar în anii 2000 Sarmizegetusa Regia a devenit o destinaţie frecventată intens de braconieri. În perioada 1998 – 2007, susţineau procurorii, o altă grupare a desfăşurat sistematic detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, găsind o altă brăţară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, 2.000 de denari romani din argint şi trei ştanţe monetare. Ulterior traficanţii de comori au mai descoperit alte şase brăţări spiralice din aur şi 7.000 de denari romani, din argint. 11 spirale din aur sunt date în urmărire În sarcina altor grupări de vânători de comori care au invadat cetatea dacică procurorii au pus traficarea a zeci de kilograme de monezi de aur şi bijuterii, precum şi a mai multor spirale de aur masiv. În total, afirma recent procurorul Augustin Lazăr, şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cel puţin 24 de spirale din aur au fost descoperite, iar 11 dintre ele sunt încă date în urmărire internaţională. “În cazul brăţărilor dacice, diferenţa de la 13 la 24 de piese se ştie că există. Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate”, declara, recent, procurorul. Ce sunt obiectele de tezaur Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, sprialele din aur masiv sunt “cele mai senzaţionale descoperiri ale ultimului secol”. Potrivit specialistei care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece. Spira de aur era obţinută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn şi erau decorate cu ajutorul unor dăltiţe, afirma Barbara Deppert Lippitz.
Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. Reprezentarea aminteşte de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian. Deosebirile se explică prin faptul că acestea din urmă nu au fost prelucrate de aurarii daci, ci de sculptorii romani. Trimiterea la stindardele dacice subliniază importanţa deosebită de simbol regal, a spiralelor de aur depuse, probabil ca ofrandă, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia”, relata Barbara Deppert Lippitz. Potrivit acesteia, prelucrarea modernă a aurului este total diferită de cea dacică, care constă în tehnica forjării metalului, un mod de prelucrare al aurului care a dispărut de mult în lume. Dacii erau pricepuţi în prelucrarea metalelor, susţin istoricii. „Geţii dezvoltau o artă proprie a aurului ale cărei produse umpleau tot Centrul şi Nordul Europei, concurând cu arta etruscă a bronzului şi a argintului”, informa istoricul Vasile Pârvan. „În timpul lui Decebal existau la Sarmizegetusa cele mai mari ateliere metalurgice din Europa acelor timpuri. Aurul transilvan conţine 25-26 la sută argint, are o culoare deschisă uşor verzuie, uşor de recunoscut. În atelierele argintarilor daci erau utilizate cu mici nicovale, dălţi, pile, ciocănaşe. Aici se executau coliere, brăţări, inele, broşe, catarame şi piese de harnaşament. Însă ceea ce îi încântă în cel mai înalt grad este împodobirea trupului cu brăţări, colane, inele şi găteala hainelor cu tot felul de aplice, nasturi şi pandantive fixate pe stofe. Cei mai bogaţi au toate aceste podoabe de aur pur, precum tot de aur erau şi vasele lor de zile mari”, informează site-ul de specialitate enciclopedia-dacica.ro. Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, susţinea, în studiul „Concluziile examinării brăţărilor spiralice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia”, că spiralele din aur descoperite în siturile arheologice din Munţii Orăştiei au fost piese care au făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci. Vechimea spiralelor era de circa 2.000 de ani, iar ceea ce i-a impresionat pe cei care le-au cercetat a fost cantitatea masivă de aur din compoziţia lor. Potrivit expertei în arheologie Barbara Deppert Lippitz, spiralele din aur erau simboluri religioase folosite ca ofrande. "Aurul era sfânt. Aparţinea zeilor şi spiritelor, spune ea”, informa National Geographic, într-un documentar dedicat aurului dacic.
sursa: adevarul.ro
